Daca ai acasa o pusca lunga sau scurta si pui in farfurie ce pica, ar trebui sa stii ca rinichii tai nu sunt prea fericiti. Daca nu ai o pusca lunga, dar mergi pe la carciumi cu bucate vanatoresti sau pur si simplu ai luat cu asalt caserolele cu carnati de mistret de la supermarket, esti la fel de expus la nefropatie( afectare a functiei renale). De ce se intampla acest lucru?

Carnea de vanat are efecte nefrotoxice prin continutul mare de substante intermediare rezultate din metabolismul particular al acestor proteine. Cantitati mari de acizi lactic, piruvic si urati exista in carnea animalelor vanate in plin efort muscular.

Sursa Foto: Doru Panaitescu
Este, asadar, bine de stiut ca un animal istovit de goana va furniza o calitate a carnii mai redusa. Vanatul mare necesita, de asemenea, o pregatire mai laborioasa pentru a furniza o carne mai usor de digerat. In acest scop se folosesc marinatele, care pot fezanda intr-un timp de pana la 3 zile fibrele musculare.
Daca la vanatul cu pene carnea se digera in general cu usurinta, o atentie deosebita trebuie sa o dam carnii de mistret sau caprioara. In cazul persoanelor cu probleme la articulatii este indicat, desigur, sa consumam acest tip de carne mai rar, in ciuda gustului deosebit al preparatului culinar, pentru a evita depunerea de urati in articulatiile mici.
Totusi, consumul de carne de vanat in cantitati mici are ca beneficii continutul scazut sau foarte scazut de colesterol, proteine de buna calitate si valori calorice mici. De aceea vanatul poate fi inclus in dieta adultului, chiar daca sunt mici probleme de dislipidemie sau greutate corporala peste greutatea ideala.