Ce numitor comun poți găsi la următoarea asociere: Capră, Portocale, Riesling, Nucă, Mucegai ? Pentru că nu pot răspunde simplu la întrebare, prefer să vă povestesc mai pe larg, prin viu grai, la un pahar cinstit de vorbă într-o tavernă.

Dacă data trecută masa de degustare din locanta Meze a fost uleioasă, continuăm experimentul social așa cum am promis: continuăm seria de degustări cu savoare mediteranean- balcanică cu o selecție interesantă de brânzeturi.

Nu vreau sa dau din casă chiar tot, dar pot să vă spun că între grecoaice, italience, franțuzoaice și românce eu le aleg …pe toate, chit că vor fi și pasteurizate, și ne-; și de capră, și de oaie, nu doar de văcuță.

Cel mai frumos însă este faptul că această întâlnire de taină cu cazeina va fi cât se poate de creativă. Rațiunea e simplă: oamenii care vor încerca selecția făcută de mine și de Doru au propriile lor gusturi. De aceea la varietățile de brânză vom asorta diverse fructe dulci, acrișoare, proaspete sau uscate, o selecție de vinuri pe măsură și câteva preparate calde așa cum numai la Meze găsești. Vom exploata în acest fel versatilitatea extraordinară a brânzei în fața oaspeților, rugându-i să găsească singuri combinația optimă. Cu amabilitatea gazdelor de la Meze vom vedea ce se poate face cu o brânză bună și în fața plitei sau cuptorului, pentru că brânza face casă bună cu mâncărurile de multe feluri. Ei dau ca exemplu ruloul cu feta, o specialitate din Grecia, desigur.

Mulți degustători de brânză merg pe asocierea între gusturi cu dulce și sărat cu ajutorul unei cunoștințe vechi: mierea de albine. Nu putem decât să ne conformăm și vom avea două tipuri fundamental diferite de miere. Desigur că poți încerca o dulceață bine plasată în locul rodului din stup, cică dulceața de ceapă e noua tendință. Până una alta, vom avea suficiente metode să tăiem din onctuozitatea tipurilor de brânză, savoarea va fi mult îmbogățită astfel. Vă dau de acum un pont, important când deguști brânzeturi: temperatura de servire este foarte importantă, brânza trebuie servită la temperatura camerei ( asta înseamnă că bucata de brânză trebuie scoasă cu cel puțin 30 de minute înainte de degustare de la frigider)

Dacă vreți să vedeți gusturile altora sau nu aveți inspirație, aflați că există la americănoși în îndepărtatul Wisconsin un site special pentru a asorta vinul și mâncarea cu tipul de brânză preferat; nu am zăbovit mult pe el, fiind înfuriat cumplit acum ceva vreme când am remarcat pe un alt site dedicat , www.cheese.com, că România era foarte prost reprezentată, cu doar cinci feluri de brânză, din care două sunt scrise în limba bulgară. Am mers chiar mai departe și am intrat la Bulgaria, doar ca să constat ca urda le este atribuită, scrisă cu ă. Blasfemie. Bine că măcar aveau doar trei ( fiind trecute și la pagina pentru brânzeturile românești, desigur). Revenim.

Bine, bine, avem la degustare și brânză românească, învechită cât să te ia de nas. Un sortiment se numește chiar Năsal și vine de mai sus de Cluj dintr-o peșteră, celelalte două fiind din Dobrogea cea însorită, cu un nume la fel de hâtru ( LactIQ), sîc!

Este așadar o invitație să vă ascult poveștile și bancurile cu brânză ( sunt o droaie) alături de Taverna Meze, vinurile de la StoneWine ( o premieră pentru mine), multe feluri de brânză și câțiva vechi prieteni ( Doru Panaitescu, Cosmin Tudoran, Nihasa, Travel Badgerii – Renate și Cătălin, Dragoș Nedelcu, Cristina Mehedinteanu, Carmen Albisteanu, Zdeto, Victor Arsene, Corina Georgescu etc).

Ne vedem la Meze!