Multa lume ma intreaba inaintea sarbatorilor de Paste daca postul ortodox nu face altceva devat sa ne destabilizeze starea de sanantate imediat dupa o iarna bogata in excese alimentare. Partial sunt de acord , din mai multe motive, dar nu pot sa nu sustin , ca de fiecare data, importanta unei diete echilibrate cand e vorba de atingerea unui obiectiv extrem de urmarit de catre noi: greutatea ideala.

Primavara multi din noi incercam leacuri mai mult sau mai putin babesti pentru a combate astenia. si pentru ca nu avem destule fructe si legume, putem apela la un truc ce poate fi si … cald, si rece.

Si pentru ca tot iesim din iarna, nu pot sa nu ma gandesc la banalul ceai(rece sau cald), o bautura fara alcool care pare sa fie a doua sursa de hidratare a omenirii dupa consumul de apa.  Originea ceaiului se pierde undeva prin China, unde acum peste 4000 de ani, oamenii au descoperit gustul plantei Camellia Sinensis si au perfectat apoi felurite modalitati de a o consuma.

Ceaiul verde este de multa vreme folosit ca adjuvant in dietele doamnelor( si ale domnilor) ce doresc sa aiba o silueta de invidiat. Si nu e de mirare, exista mai multi polifenoli (substante cunoscute pentru efectul lur antioxidant):

In frunzele proaspete de ceai sunt prezente catehinele, esteri ai acidului  galic: galocatehina (GC), epigal-locatechina (EGC), epicatechina (EC), epigalocatehin-galatul (EGCg) si epicatehin galatul (ECg). Cel din urma este cel mai puternic antioxidant dintre toate(EGCg este de 100 de ori mai puternic in neutralizarea radicalilor liberi decat vitamina C si de 25 de ori mai puternic decat vitamina E). La compararea actiunii a doua concentratii diferite de catehine din ceai cu doi antioxidanti potenti (BHA si vitamina E), catehinele s-au dovedit net superioare in protectia grasimilor la rancezire. Catehinele au abilitatea de a supresa fotooxidarea anumitor uleiuri si au efecte sinergice cu vitamina E, C si cu anumiti acizi organici.

Interesant este ca acest continut de polifenoli este cu 90 % mai mare in ceaiul verde, comparativ cu ceaiul negru, care are un gust mai complex, o aroma mai intensa, dar proprietati antioxidante mult mai reduse datorita procesului de fermentare si oxidare intensa la care este supusa frunza de ceai: aproximativ o luna se scurge pana cand ceaiul devine ceai negru.

Din beneficiile ceaiului( in special cel verde) amintesc:

1. accelerarea metabolismului. Persoanele care consuma frecvent ceai verde “acuza” o stare de energie superioara, o pofta de viata si un tonus foarte bun.

2. combaterea  tensiunii arteriale. Principiile active din ceaiul verde ajuta organismul sa aiba o tensiune arteriala mai redusa, cu un efort mai scazut al inimii. Catehinele continute in ceai previn formarea placii de aterom si prelungesc viata vaselor de sange si a inimii.

3. efectul asupra glicemiei. Pacientii cu diabet zaharat cunosc efectul hipoglicemiant al ceaiului verde. Cu toate acestea, dieta zilnica, exercitiile fizice (stilul de viata) si terapia medicamentoasa ( insulina sau medicatie orala) trebuie mentinute, ceaiul neputand inlocui complet toate aceste lucruri.

4. Efectul anticancerigen. Prin substantele cu inalt potential antioxidant, ceaiul verde ajuta la rezistenta organismului in fata pericolului reprezentat de procesele cancerigene.

5. Efectul asupra colesterolului si grasimilor. Consumul regulat de ceai verde are efect antihipercolesterolemiant (scade fractiile colesterolului si colesterolul total) si efect benefic, ajutand la arderea grasimilor endogene.

7 efectul antidepresiv. Primavara este anotimpul depresiei, iar ceaiul are efect antidepresiv prin continutul de L theanina.

8. Pastrarea unei fermitati mai ridicate a pielii. Tincturile de ceai verde aduc prin efect direct al antioxidantilor din continutul lor beneficii imediate : pielea devine mai elastica, fermitatea ei devenind evidenta dupa primele aplicari. Interesant este faptul ca efectul se rezuma doar la partea superficiala a pielii, epiderma, intrucat substantele responsabile( catehinele continute in ceaiul verde) nu trec in profunzime, ele ramamnand in epiderm. Un dezavantaj totusi este in modalitatea de folosire: nu putem face o baie in tinctura de ceai in fiecare seara, desi suna Dumnezeieste.

Acest lucru ma face sa ma gandesc mai degraba la o alta cale de administrare: infuzarea ceaiului verde. E simplu sa pui frunzele de ceai intr-o cana cu apa fierbinte…

Daca la prepararea ceaiului negru sau la infuziile de fructe nu e o crima sa gresesti timpul de infuzare, ceaiul verde este mai special in aceasta privinta: trebuie lasat o anume perioada( care depinde de tipul de ceai verde). Ceaiul oolong spre exemplu, un tip aparte ce ceai verdesi in acelasi timp unul din ceaiurile mele preferate, nu trebuie infuzat mai mult de 3 minute. Daca acest timp de infuzare este depasit, ceaiul devine amar si neplacut la gust. Poate ca uneori e bine sa ne lasam pe mana expertilor in ceai, chinezii, care ne sfatuiesc sa nu depasim acest timp de infuzare. Unele surse recomanda o temperatura ceva mai scazuta a apei, de 90 de grade Celsius in loc de apa clocotita, de 100 de grade.

Studii foarte recente din Romania , realizate de Prof Mencinicopschi, pun din nou in lumina beneficiile ceaiului verde. Dansul are o lucrare interesanta despre efectul acestor polifenoli din ceaiul verde ( estimat 15-30% continut in substanta uscata – frunze de ceai). Acest studiu a fost inceput in 2012, cu sprijinul Lipton Romania, pentru a studia principiile unei bune hidratari cu ajutorul bauturilor pe baza de ceai.

Potrivit acestui studiu s-au analizat 3 tipuri de apa, 2 tipuri de ceai cald, 2 tipuri de ceai rece, 2 tipuri de infuzii de plante si fructe, iar parametrul masurat a fost tensiunea superficiala a fiecarui lichid analizat.

Desi acest studiu a fost efectuat in vitro, rezultatele studiului intaresc ceea ce se stia de multa vreme despre ceai: efectul de hidratare al ceaiului este similar cu al apei, consumul de ceai cald sau rece fiind indicat pentru mentinerea unei bune hidratari a organismului.

Cei care prefera sa bea ceaiul rece se pot bucura si ei de placerea gustului si de prospetimea aromelor ceaiului verde in varianta lui ice tea.