Pentru mine, ca pentru multi altii, iarna nu se rezuma la lipsa locurilor de parcare si la raceli enervante. Si nici la bataia cu bulgari de zapada sau impodobirea bradului. Ce imi place cel mai mult iarna este sa merg la schi.

Si e o suma de argumente pro : aer curat, vreme de plaja (!), miscare in natura, fotografie, socializare cu prietenii sau cu alti oameni faini, chitarile si petrecerile apres ski etc. Ca sa nu mai zic ce bine e sa fugi din Bucuresti, ca sa vezi in loc de noroaie asa ceva:

Dar pentru mine, schi inseamna in primul rand miscare in aer liber. Cu alte cuvinte, echivaleaza cu orice sport complex, atunci cand e vorba de intretinerea unui exercitiu fizic adecvat. Indiferent ca esti cu placa sau preferi schiurile, arzi calorii suficiente pe partie,atat datorita efortului muscular mare, cat si datorita temperaturilor scazute, de cele mai multe ori sub zero grade. Si pentru ca orice activitate fizica intensa se soldeaza cu pierderea apei din organism, evident ca tot schiorul se indulceste la un vin fiert cu scortisoara si fructe.

Mai rau insa este restaurantul imbietor de seara, care are grija sa recuperezi cu varf si indesat ce ai consumat in timpul zilei: ciorba de burta, carnatii de casa, tortul dulce de la frigider si cele 4 beri .

Exista insa o legatura intre aportul de alimente si….scortisoara. Un studiu publicat de cercetatorii americani sustine scortisoara ca unul din alimentele cu potential in controlul glicemiei. Anumite substante cu proprietati antioxidante din banala scortisoara, numite polifenoli, ajuta metabolismul in trei faze cheie : “semnalizarea” insulinei, transportul glucozei si raspunsul inflamator, arata studiul citat. Consumul de scortisoara in diferite cantitati ( dar evident mai mari decat praful de scortisoara din paharelul de pe partie) pentru 40 de zile a imbunatatit sensibilitatea la insulina la un grup  de pacienti cu diabet zaharat, indiferent de doza, iar acest efect s-a mentinut timp de 20 de zile! Inutil sa va mai povestesc de aceasta substanta interesanta, numita proanthocianidina, mi se limba plimba-n gura de pofta si o sa imi fac repede un vin fiert…